Cluj-Napoca, pe cale să devină oraș de chiriași: creșterea prețurilor imobiliare
Prețurile locuințelor din Cluj au crescut semnificativ, făcând achizițiile aproape imposibile pentru majoritatea familiilor. Analiza Frames sugerează că România se îndreaptă spre o piață dominată de chiriași, cu 40% dintre tineri locuind încă cu părinții.
România riscă să devină o țară de chiriași, având în vedere că locuințele din Cluj-Napoca au devenit inaccesibile pentru majoritatea oamenilor. Prețurile imobiliare au crescut atât de rapid în ultimii ani, încât achiziționarea unui apartament a devenit practic imposibilă pentru o familie obișnuită din Cluj-Napoca sau București. O analiză recentă realizată de firma de consultanță Frames avertizează că România se îndreaptă spre o piață dominată de chiriași, în care prețurile sunt controlate de fonduri de investiții și capital global, potrivit agerpres.
Cifrele sunt alarmante. În Cluj-Napoca, prețul mediu pe metru pătrat a depășit 2.500–3.000 de euro în mai multe cartiere. Deși veniturile locale sunt peste media națională, acestea nu au reușit să țină pasul cu creșterea prețurilor. Situația este similară în București, unde un apartament cu două camere într-o zonă accesibilă costă între 120.000 și 180.000 de euro. Având în vedere un salariu mediu net de 1.200–1.400 de euro pe lună, achiziția unui astfel de apartament ar necesita 8–10 salarii anuale, în condițiile în care cumpărătorul nu ar cheltui nimic altceva timp de un deceniu. Orașele alternative, precum Brașov, Sibiu, Timișoara, Constanța și Iași, au experimentat aceeași deteriorare a raportului dintre prețul imobilelor și veniturile populației.
Pe lângă explicațiile uzuale, precum scumpirea materialelor de construcții și migrația spre urban, analiza Frames identifică o cauză mai puțin discutată: răspunsul băncilor centrale la criza din 2008. Injectarea de lichidități masive și dobânzile aproape de zero au dus la o aflux de bani ieftini în piețe, o parte semnificativă fiind direcționată către imobiliare. Momentul de cotitură a fost în 2012, când fondul de investiții Blackstone a achiziționat peste 80.000 de case confiscate în SUA. Acest model s-a extins global, inclusiv în România.
„În ultimii ani, fonduri de investiții, alături de micii investitori români, cumpără apartamente în serie, beneficiind de discounturi semnificative pentru plățile făcute în condiții optime pentru dezvoltatori. De aceea, multe dezvoltări imobiliare s-au vândut încă din faza de proiect”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames. În București, Cluj sau Iași, între 30% și 40% din achizițiile de blocuri noi au fost realizate de investitori cu scop de revânzare, mulți dintre aceștia lăsând locuințele goale, ca rezervă de capital. Un studiu realizat de platforma Storia arată că numărul locuințelor neocupate din București a crescut de 2,4 ori în ultimul deceniu, depășind 218.000 de unități.
Expansiunea platformelor de închiriere pe termen scurt, precum Airbnb, a eliminat o parte semnificativă din fondul locativ destinat chiriașilor obișnuiți. Analiza face referire la Barcelona, unde Curtea Supremă a validat un plan de interzicere totală a închirierilor pe termen scurt până în 2028. „Dacă reglementările de listare online nu vor funcționa, autoritățile române ar putea lua măsuri similare”, consideră Negrescu.
Firma de consultanță Frames sugerează că statul ar trebui să intervină cu reglementări stricte. Propunerile includ o nouă lege a chiriilor, un program de tip Prima Casă adaptat la realitățile actuale, precum și intervenția Consiliului Concurenței pentru a verifica transparența prețurilor. „Prețurile sunt prezentate acum de o serie de platforme online care transmit statistici ce nu reflectă neapărat realitatea pieței. Fără reglementări stricte, sectorul imobiliar seamănă cu un vest sălbatic”, avertizează Negrescu. Datele statistice confirmă amploarea problemei: aproximativ 40% dintre adulții români cu vârste între 25 și 34 de ani locuiesc încă cu părinții, fără perspective realiste de a accesa un credit imobiliar.
