Declin economic de 1,2% în România în primele luni din 2026

Perioadă dificilă pentru economia românească: pe fondul scumpirilor, românii își reduc semnificativ cheltuielile, iar consumul scade dramatic, arată datele statistice. Astfel, în primele luni ale anului, Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,2%.

Economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2025, și cu 1,1% pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii anunțate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

INS a revizuit în sus față de estimarea anterioară datele privind economia României în primul trimestru din acest an, de la o scădere a PIB-ului de 1,7% la 1,2% în prezent. Institutul Național de Statistică a publicat, vineri, și datele privind cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul în luna aprilie 2026: românii și-au redus simțitor cheltuielile chiar de Paște, iar consumul a scăzut.

În aprilie 2026, comparativ cu luna aprilie 2025, s-a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul de 6,3%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-7,9%), vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-6,6%) și la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-2,1%).

Conform datelor statistice, în primele trei luni din 2026, un aport pozitiv la creșterea economică a fost înregistrat în domeniul construcții (+0,4%), cu o pondere de 5,3% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 7,9%.

Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii (+0,3%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 11,6%. Investițiile, cheltuielile pentru infrastructură și clădiri au crescut cu 4,7%, contribuind la menținerea fragilă a activității economice.

În rest, românii au redus serios cheltuielile la majoritatea categoriilor de produse și servicii, iar acest aspect se reflectă direct în situația de stagnare economică cu care se confruntă țara.

Contribuții negative la modificarea PIB au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a diminuat cu 1,8%, contribuind cu -1,2% la modificarea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administrației publice, al cărei volum a scăzut cu 1,2%, contribuind cu -0,1% la modificarea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administrației publice, al cărei volum a scăzut cu 0,4% și nu a contribuit la creșterea PIB.

INS precizează că impozitele nete pe produs nu au contribuit la creșterea PIB, având o pondere de 11,6% la formarea PIB, iar volumul lor a înregistrat o scădere cu 0,6%. Agricultura, intermedierile financiare și asigurările nu au contribuit la creșterea PIB.

Economia României încetinește: comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transportul și depozitarea, hotelurile și restaurantele (-0,8%), cu o pondere de 22,5% la formarea PIB și care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3,1%; tranzacțiile imobiliare (-0,1%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB și care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,9%; activități profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (-0,3%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB și care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3,9%; administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (-0,2%), cu o pondere de 14,6% la formarea PIB și care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,3%; informațiile și comunicațiile (-0,3%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB și care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 4,1%.