Discuții amuzante despre umor la TIFF.25: Românii și hazul de necaz

Românului îi place să facă haz de necaz, iar inteligența artificială nu este, cel puțin încă, mai amuzantă decât un om, acestea ar fi concluziile unei discuții cu umor la TIFF.25. Când vine vorba de umor, hazul de necaz este preferatul românilor, iar pentru a avea succes în filme sau stand-up, trebuie să știi cui te adresezi și ce fel de umor poți folosi.

Acestea au fost câteva dintre concluziile unei discuții amuzante la TIFF Lounge, joi, 18 iunie 2026. Umorul joacă un rol esențial în relații, filme, societate, apreciază regizorul Corneliu Porumboiu, comedianta de stand-up Ioana Luiza și Mircea Bravo. Cei trei au fost invitați la TIFF Talk-ul Cascadorii râsului - despre riscurile umorului negru, unde au convenit că doi oameni pot fi mai greu prieteni sau într-o relație dacă niciunul nu are umor, deoarece simțul umorului „hrănește” o relație.

În debutul discuției, Mircea Bravo a descris umorul ca fiind, în general, „o armă ca să ne protejeze de chestiile dureroase”. Potrivit invitaților, în zilele noastre, tradițiile și zonele dictează tipul de umor care prinde la oameni. Corneliul Porumboiu consideră că fiecare țară are un gust pentru un anumit tip de umor. „La umor, noi, românii, ne asemănăm cu zona irlandeză, cu un absurd al situației. În SUA am simțit că eram bine perceput”, a spus Corneliu Porumboiu.

Ioana Luiza este de părere că poveștile personale, cele de tip haz de necaz, prind cel mai bine la public. „Oamenii se bucură dacă au o poveste mai puțin rea decât a altuia. Hazul de necaz încă este pe val la noi. Trebuie să râdem de ceva. Umorul negru o să prindă în continuare la noi, la popoarele acestea mai amărâte, până când vom da de bine”, a considerat Ioana Luiza.

Mircea Bravo a afirmat că românului îi place să râdă de orice, chiar și în cazul unei calamități. „Dacă mâine aflăm că e sfârșitul lumii, românii o să concureze între ei în glume. Nu îmi dau seama dacă este o putere ce ne face să privim mai ușor sau de frică vrem să neutralizăm. Eu am fost în capcana în care am încercat să facem filme generaliste, dar cei mai mulți oameni vor comic de personaj”, a spus Mircea Bravo.

Invitații au fost întrebați dacă cred că inteligența artificială (AI-ul) poate reprezenta un potențial concurent pentru oameni în zona de comedie. Aceștia au afirmat că nu văd ca AI-ul să fie mai comic decât un om. „Sper că nu. Cred în componenta umană. Unele glume scrise de AI nu ar fi la fel de bine înțelese precum se întâmplă când un om le spune față în față și îi simți energia”, a răspuns Mircea Bravo.

Ioana Luiza a fost mai categorică, afirmând că AI-ul nu este amuzant. „Nu are suflet. Glumele generate cu inteligența artificială sunt de un penibil ieșit din comun. Nu știe, nu a trăit nimic”, a spus de Luiza. Nici Corneliu Porumboiu nu crede că AI-ul are umor mai bun decât oamenii, dar consideră că inteligența artificială reprezintă o sursă bună de documentare.

În ceea ce privește umorul negru despre moarte, boală sau lucruri foarte sensibile, invitații au spus că acest tip de umor poate fi acceptat de public dacă autorul de comedie îi insuflă unei persoane că există un cadru în care se poate râde pe subiecte sensibile. Ioana Luiza a explicat că umorul negru pe subiecte sensibile funcționează când comediantul are o formulă sigură, cu o economie bună de cuvinte și publicul înțelege la ce fel de spectacol participă.

Pentru a câștiga publicul, captarea atenției în primele momente este esențială. Pe rețele de socializare, primele secunde ale unui clip sunt vitale, deoarece ele pot fi decisive în fidelizarea oamenilor la un anumit tip de conținut. Regula attention span este valabilă și în filme. „Dacă îți gândești un film pentru sala de cinema, știi că la un moment dat acolo, cel care cumpără bilet îți dă 15 minute. În acele 15 minute trebuie să stabilești un anumit tip de conveție pe care o dezvolți”, a explicat Corneliu Porumboiu.