Expert: România nu are un sistem coordonat pentru apărarea platformelor de gaze din Marea Neagră

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), a tras un semnal de alarmă cu privire la securitatea platformelor de gaze din Marea Neagră, subliniind că în cazul unui atac sau sabotaj, răspunsul statului ar fi haotic și necoordonat. Potrivit acestuia, nu există o instituție dedicată în mod special apărării infrastructurii energetice offshore a României.

Chisăliță afirmă că, teoretic, securitatea platformelor offshore este asigurată de mai multe instituții, printre care OMV Petrom, firme private de pază, Forțele Navale, Forțele Aeriene, SRI, SIE, Poliția de Frontieră și Autoritatea Navală Română. Totuși, niciuna dintre acestea nu are ca misiune principală protecția infrastructurilor energetice.

Un alt aspect îngrijorător este reprezentat de proiectul Neptun Deep, care va fi una dintre cele mai importante infrastructuri energetice din România și din UE, situată la aproximativ 170 km de țărm. Chisăliță explică faptul că Neptun Deep se află în Zona Economică Exclusivă (ZEE) a României, ceea ce complică protecția militară și juridică a platformei, având în vedere că România deține doar drepturi suverane asupra resurselor economice în această zonă.

Chisăliță avertizează că în cazul unui atac, cum ar fi un atac cu drone maritime sau un sabotaj pe conductele submarine, ar fi implicate simultan mai multe instituții, inclusiv Forțele Navale, Forțele Aeriene, serviciile secrete și Ministerul Energiei. În realitate, ar putea exista o „bâlbă colectivă” din cauza lipsei unui comandament unic pentru securitatea energetică.

Expertul sugerează că România ar trebui să adopte un concept de protecție permanentă a infrastructurilor energetice, similar celor aplicate de Norvegia sau Regatul Unit. De asemenea, AEI a propus înființarea unui Dispecerat Național de Securitate Energetică, o instituție independentă care să gestioneze aceste riscuri, propunere care nu a fost implementată până în prezent.