Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Armatei Române, nu recuperează telefonul confiscat de DNA

Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, a încercat să recupereze un telefon confiscat de procurori ca probă la dosarul în care este acuzat de complicitate la uzurparea funcției.

Curtea de Apel București a respins luni, 8 iunie 2026, cererea șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, prin care solicita să-i fie restituit un telefon mobil ridicat de procurorii DNA, în dosarul în care este acuzat de complicitate la uzurparea funcției.

Pe 2 iunie, generalul Gheorghiță Vlad a fost chemat la sediul DNA, unde a fost anunțat că are calitatea de suspect pentru complicitate la uzurparea funcției, după ce ar fi intervenit pentru suplimentarea locurilor la buget de la Facultatea de Educație Fizică și Sport, astfel încât 20 de candidați nu au mai plătit taxă, trei urmând să intre în MApN după absolvire.

Procurorii i-au reținut un telefon mobil ca probă în cadrul anchetei, iar generalul a încercat să-l recapete, atacând la Curtea de Apel ordonanțele DNA.

Peste cererea pe fond, judecătorii i-au respins generalului și o solicitare de sesizare a Curții Constituționale cu privire la dispoziții din Codul de procedură penală și Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Potrivit DNA, în cursul lunii iulie 2025, generalul Vlad Gheorghiță, prin actele sale de complicitate, ar fi înlesnit emiterea și semnarea de către general-locotenent Iulian Berdilă, locțiitorul pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Apărării, a unei solicitări adresate Ministerului Educației și Cercetării privind suplimentarea locurilor de la buget pentru Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București - Facultatea de Educație Fizică și Sport, cu depășirea limitelor atribuțiilor conferite de legislație, în condițiile în care solicitarea în cauză era atributul exclusiv al Direcției Generale Management Resurse Umane, structură centrală în cadrul MApN.

„Înscrisul oficial emis în condițiile mai sus descrise ar fi determinat luarea deciziei pentru suplimentarea cu un număr de 20 de locuri de la buget, prin promovarea candidaților admiși inițial pe locurile cu taxă, pe locurile de la buget suplimentate', menționează anchetatorii.

Prin această modalitate, spune DNA, ar fi fost vătămate interesele legitime ale Ministerului Apărării Naționale, prin afectarea relațiilor instituționale și, corelativ, ar fi fost creat un folos necuvenit în beneficiul celor 20 de candidați, prin promovarea acestora de pe locurile cu taxă pe locurile de la buget suplimentate, urmând ca la finalizarea studiilor universitare trei candidați să fie încadrați pe posturi de ofițer la Ministerul Apărării Naționale.