Propunere de amenzi de 800 de milioane de euro pentru bănci în cazul manipulării ROBOR

Consiliul Concurenței a redactat o propunere de amenzi totale de aproximativ 800 de milioane de euro pentru băncile acuzate că ar fi manipulat în trecut indicele ROBOR al pieței interbancare. Suma, enormă prin comparație cu orice sancțiune anterioară, ar putea produce unde de șoc în întreg sectorul bancar românesc, potrivit informațiilor Profit.ro.

Pentru a înțelege amploarea sancțiunilor propuse, un singur termen de comparație este suficient: toate amenzile aplicate de Consiliul Concurenței în cursul întregului an 2025 au totalizat 68,9 milioane de euro. Propunerea actuală le depășește de peste zece ori. Raportul de control elaborat de instituție pe acest subiect are 700 de pagini, iar băncile vizate vor trebui să răspundă și să prezinte puncte de vedere. Decizia plenului Consiliului ar urma să fie luată în perioada imediat următoare, posibil înainte de finalul lunii iunie — când expiră mandatul actualei echipe de conducere.

Propunerea trebuie, formal, aprobată de plenul Consiliului înainte de a deveni decizie.

Investigația vizează zece bănci participante la panelul de stabilire a cotațiilor zilnice ROBOR: Banca Transilvania, BCR, BRD-Société Générale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România.

Ancheta a pornit la finele anului 2022, când inspectorii Consiliului Concurenței au declanșat controale inopinate la sediile băncilor. Au verificat calculatoarele și telefoanele șefilor de Trezorerie, ale dealerilor, dar și ale președinților executivi, deschizând emailuri, conversații WhatsApp și platforma de comunicare între dealeri. S-au căutat discuții despre cotații ROBOR, inclusiv în corespondența președinților de bănci cu departamentele de Trezorerie. Raportul preliminar transmis băncilor și BNR indică posibile încălcări ale legislației concurenței — încălcări care, dacă sunt confirmate de plen, se transformă în sancțiuni.

Indicele ROBOR a stat la baza calculului dobânzilor pentru o parte semnificativă a creditelor acordate populației, în special înainte ca împrumuturile ipotecare să fie legate de indicele IRCC. O manipulare a acestui indice ar fi însemnat, practic, că sute de mii de debitori au plătit dobânzi mai mari decât ar fi trebuit. Rata ROBOR se calculează zilnic, ca medie aritmetică a cotațiilor transmise de băncile participante la fixing, după eliminarea valorilor extreme.

Nu este prima oară când Consiliul Concurenței anchetează băncile pentru comportament suspect legat de rate. O investigație similară a fost lansată în octombrie 2008, după ce BNR acuzase mai multe instituții că au „atacat leul”. Raiffeisen și BRD au primit atunci amenzi. Finalul a fost, însă, unul neașteptat: după contestații în instanță, BRD a obținut anularea completă a sancțiunilor de 4 milioane de euro, iar Raiffeisen doar o reducere la jumătate a amenzii inițiale de 3,4 milioane de euro. Mai mult, raportul final al Consiliului — desecretizat abia în 2019 — a concluzionat că de vină pentru creșterea ratelor nu a fost un cartel bancar, ci criza financiară internațională.

Rămâne de văzut dacă dosarul actual, cu un raport de 700 de pagini și amenzi propuse de zece ori mai mari decât tot ce s-a dat vreodată într-un an, va avea un alt deznodământ.