24 de persoane au fost trimise în judecată într-un dosar DIICOT care descrie una dintre cele mai mari afaceri ilegale cu medicamente dezvoltate vreodată la Cluj. Procurorii susțin că gruparea a vândut peste 8,4 milioane de comprimate, cum ar fi Codeină, Xanax, Diazepam, Dormicum, Ultracod sau Zolpidem. Ar fi obținut aproximativ 12 milioane de euro. Un dosar care a stat aproape un deceniu în anchetă și încă patru ani în procedura de cameră preliminară se pregătește să intre, în sfârșit, în faza de judecată.

Tribunalul Cluj a decis începerea procesului într-o cauză DIICOT de proporții, în care 24 de inculpați sunt acuzați că au construit și operat o adevărată industrie paralelă de comercializare a medicamentelor aflate sub regim special. Potrivit încheierii pronunțate de judecătorul de cameră preliminară la data de 19 iunie 2026, instanța a constatat legalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii DIICOT și a dispus începerea judecății pentru toate cele 24 de persoane trimise în fața instanței.

Ceea ce șochează în acest dosar nu este doar dimensiunea afacerii descrise de procurori, ci și profilul celor implicați. Printre inculpați se regăsesc antreprenori, farmaciști, un farmacist-diriginte, profesori, directori de companii, manageri de proiect, angajați din mediul privat și medici - persoane care, la prima vedere, nu aveau nicio legătură cu lumea traficului de droguri.

Potrivit anchetatorilor, nucleul grupării s-a format în jurul anului 2010, iar activitatea s-ar fi desfășurat ani la rând, până în 2017. Schema descrisă de procurori pare desprinsă din scenariul unui serial despre criminalitate organizată. În locul traficului clasic de droguri, gruparea ar fi exploatat piața medicamentelor care conțineau substanțe aflate sub control special, precum Codeină, Xanax, Diazepam, Dormicum, Ultracod sau Zolpidem. Produsele erau promovate și comercializate prin intermediul unor platforme online care funcționau asemenea unor farmacii virtuale.

Clienții proveneau în principal din Statele Unite ale Americii, dar și din alte state ale Uniunii Europene. Anchetatorii susțin că întregul mecanism era organizat în detaliu și funcționa aproape ca o companie comercială. Existau persoane care preluau comenzile, persoane care se ocupau de relația cu clienții, oameni care procurau medicamentele, membri care gestionau expedițiile și persoane care administrau circuitul financiar al afacerii.

Una dintre cele mai surprinzătoare componente ale dosarului este modul în care erau convinși clienții să cumpere medicamentele. Potrivit datelor prezentate de DIICOT, comenzile erau realizate prin intermediul unor site-uri special create și al unui call-center care funcționa la Cluj. Clienților li se crea impresia că beneficiază de consultații medicale reale și că produsele sunt prescrise în urma unei evaluări profesionale. În realitate, susțin procurorii, era vorba despre o procedură menită să ofere aparența de legalitate unor tranzacții care vizau medicamente aflate sub regim strict de control. După efectuarea comenzilor, cumpărătorii plăteau în avans, inclusiv prin servicii de transfer internațional de bani sau prin Bitcoin. Ulterior, produsele erau expediate către destinațiile externe.

Metoda de expediere descrisă de anchetatori este una care explică de ce activitatea ar fi rămas atât de mult timp sub „radar”. Potrivit procurorilor, medicamentele erau trimise în special către Statele Unite ale Americii prin intermediul serviciilor poștale. Pentru a evita suspiciunile, produsele erau expediate sub forma unor corespondențe obișnuite, astfel încât conținutul real al coletelor să nu fie evident. Procurorii susțin că diferiți membri ai grupării aveau sarcini precise: unii ridicau banii trimiși de clienți, în timp ce alții pregăteau și expediau produsele către beneficiarii din străinătate.

Cifrele din rechizitoriu sunt impresionante. Potrivit DIICOT, prin intermediul rețelei ar fi fost distribuite cel puțin 8.437.208 comprimate care conțineau substanțe aflate sub incidența legislației privind drogurile și substanțele psihotrope. Anchetatorii susțin că nu a fost vorba despre activități sporadice sau izolate, ci despre o operațiune desfășurată sistematic, pe parcursul mai multor ani. Volumul medicamentelor tranzacționate și perioada îndelungată în care ar fi funcționat rețeaua transformă dosarul într-unul dintre cele mai importante cazuri de acest tip instrumentate la Cluj.

În centrul întregii anchete se află un om de afaceri clujean pe care procurorii îl consideră inițiatorul și coordonatorul grupării. Conform documentelor din dosar, acesta este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de droguri de risc și mare risc, operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, instigare la exercitarea fără drept a unei profesii și mai multe acte de spălare a banilor. Anchetatorii susțin că acesta coordona comenzile, gestiona relațiile dintre membrii grupării și supraveghea fluxurile financiare generate de afacere.

În rândul persoanelor trimise în judecată se află și o farmacistă din Cluj, un farmacist-diriginte, o profesoară de liceu, manageri de proiect, directori de companii, medici, antreprenori și alte persoane cu funcții de conducere sau poziții bine stabilite în mediul profesional. Această diversitate a rolurilor sugerează o structură bine organizată, în care fiecare participant ar fi avut atribuții clar stabilite. Unii sunt acuzați de constituirea grupului infracțional organizat, alții de trafic de droguri de risc și mare risc, complicitate la exportul ilegal al medicamentelor, efectuarea de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive sau spălare de bani.

Potrivit procurorilor, activitatea grupării ar fi generat venituri de aproximativ 55 de milioane de lei, echivalentul a circa 12 milioane de euro. Sumele provenite din vânzarea medicamentelor ar fi fost transferate printr-un sistem complex de conturi bancare și societăți comerciale, atât din România, cât și din străinătate. Anchetatorii susțin că banii erau reintroduși ulterior în circuitul economic sub aparența unor venituri obținute legal, motiv pentru care mai mulți inculpați sunt acuzați și de spălare de bani.

Cazul este și o ilustrare a ritmului lent în care se desfășoară unele dintre cele mai complexe anchete de criminalitate organizată. Dosarul DIICOT a fost deschis în 2016, rechizitoriul a fost finalizat în septembrie 2022, iar abia în iunie 2026 Tribunalul Cluj a decis că procesul poate începe efectiv. După ani de anchete, percheziții, expertize și dispute procedurale, instanța a stabilit că sesizarea este legală, că probele au fost administrate conform legii și că judecata poate continua. În perioada următoare, magistrații vor analiza pe fond acuzațiile formulate de DIICOT împotriva celor 24 de inculpați. Toți beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.