România acuzată de toleranță față de petrolul rusesc și schimburi ilegale în Marea Neagră

Analist, despre motorina rusească în România: „Indiferența nu este neutralitate. Este complicitate”. România este expusă unor riscuri reale din cauza toleranței față de produsele petroliere rusești care ajung pe piața locală prin canale gri, avertizează Asociația Energia Inteligentă (AEI) într-o analiză publicată recent. Documentul vine după incidentul cu drona de la Constanța și pune sub semnul întrebării controlul autorităților române asupra fluxurilor de petrol din Marea Neagră, potrivit agerpres.

Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, susține că România nu poate ignora pericolele create de atacurile cu drone marine ale Ucrainei asupra navelor și infrastructurii rusești din Marea Neagră. Rutele maritime și infrastructura petrolieră românească se află în apropierea zonelor vizate, ceea ce amplifică riscurile. „Orice navă suspectată că participă la alimentarea mașinii de război ruse poate deveni o țintă, iar proximitatea rutelor maritime și a infrastructurii petroliere românești amplifică pericolul”, a declarat Chisăliță.

Problema nu se oprește la riscul militar. AEI acuză pasivitatea autorităților române: lipsa transparenței, controalele insuficiente și tolerarea zonelor gri cresc deopotrivă riscurile economice și de securitate ale țării.

Ce s-ar fi întâmplat dacă drona de la Constanța declanșa un incendiu major? Potrivit analizei, dacă drona căzută în zona Constanța ar fi lovit Oil Terminal și ar fi provocat un incendiu major, efectele ar fi fost semnificative pe termen scurt: o reducere cu 30–50% a capacității de import maritim și o creștere a prețului motorinei cu 5–15%, timp de câteva luni.

AEI consideră că ancheta privind produsele petroliere rusești care intră mascat în România este mai urgentă decât cea legată de drona în sine. Schimburile de petrol de la navă la navă care au loc în apele teritoriale românești sau în imediata lor vecinătate reprezintă, potrivit asociației, tocmai tipul de operațiuni pe care dronele ucrainiene le vânează. „Dacă ele se întâmplă în apropierea României, înseamnă că România este în pericol pentru că tolerează să se întâmple acest lucru”, a avertizat Chisăliță.

Războiul din Ucraina a reconfigurat fluxurile globale de petrol. Pe fondul sancțiunilor impuse după invazia rusă în Ucraina, exporturile de petrol ale Rusiei s-au reorientat masiv spre Asia. Înainte de război, Uniunea Europeană era unul dintre principalii clienți ai Moscovei. Acum, cea mai mare parte a livrărilor merge spre piețele asiatice.

Chisăliță avertizează că această schimbare nu a eliminat dependențele energetice, ci le-a redistribuit. Conductele, terminalele și rafinăriile rămân puncte strategice într-o economie globală în care energia funcționează ca monedă geopolitică. „Din Kazahstan până în România, lanțul petrolului ilustrează cum geopolitica și economia se împletesc într-un sistem complex, unde fiecare perturbare are efecte regionale”, a explicat președintele AEI.

Concluzia raportului este directă: într-un context de război, a închide ochii față de originea motorinei care ajunge în România nu înseamnă neutralitate. „Este o formă de complicitate prin inacțiune”, susține AEI.